Scăderea prețurilor carburanților după eliminarea supraaccizei este sub semnul întrebării pentru că ar putea încălca prevederile directivei UE

Directiva 96 din 2003 impune un nivel minim al accizelor de 330 euro/mia de litri pentru motorină și 359 euro/litri în ceea ce privește benzina, nivel calculat la cursul publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior. Pentru conversie, a fost stabilit un curs de 4,7511 de lei, iar eliminarea supraacizei ar putea duce nivelul acesteia sub cel stabilit de directivă, situație în care Ministerul Finanțelor ar trebui să majoreze acciza.

Pe de altă parte, deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că, începând cu 1 ianuarie 2020, românii vor plăti, în medie, cu 20 de lei mai puțin la un plin de combustibil de 60 de litri. „Dacă faceți un calcul supraacciza însemna 0,32 cenți. Cu TVA-ul aferent pe această valoare înseamnă undeva la 0,38 cenți pe litru. Dacă se face un calcul la un plin de 60 de litri înseamnă peste 20 și ceva de lei la un plin de combustibil”, a spus Robert Sighiartău, în Parlament.

„Calculele care s-au făcut sunt pur teoretice, în practică o să vedem ce se întâmplă”, spune economistul Mircea Coșea. „În primul rând această acciza trebuie să fie regândită și pusă în alt cadru, pentru că menirea ei a fost să contribuie la un cont prin care guvernul să dezvolte infrastructură, nu s-a întâmplat așa ceva. Destinația ei a fost ratată de la început și este bine că s-a gândit modul în care ea poate fi utilizată. În al doilea rând, dacă o scoteam, foarte bine, teoretic avem o economie la plinul de carburant, dar la noi există o situație destul de complicată cu distribuitorii de carburant, eu aș spune chiar într-un fel de tip monopolist. Nu s-au prea văzut până acum cazuri în care excluderea a unei părți a costului să ducă și la ieftinirea prețului. Nu cred că așa de repede vom vedea o scădere bruscă a prețurilor la carburanți, poate chiar nici nu o să fie, pentru că distribuitorii au fel de fel de mijloace pentru a atenua această scădere, fie prețul brutului, fie fel de fel de alte situații conjuncturale. În al treilea rând trebuie avut în vedere că există o implicare pe buget, scoaterea acestei taxe duce la o pierdere importantă de bani colectați la bugetul statului. Există obligația, spun eu, cu litere mari, obligația că acest guvern, guvernul Orban, scoțând această acciza să găsească alte cai de eficientizare a activității economice, eventual de eficientizare a activității ANAF-ului, pentru a completă la buget pierderea pe care acciza, prin diminuarea ei, o are. Într-o economie normală, într-o economie care funcționează bine o astfel de reducere ar trebui să ne umple, aș spune eu, un uz de carburant și de optimism. Dar având în vedere că economia României funcționează după niște reguli câteodată foarte speciale, foarte originale, trebuie să fim prudenți și să nu ne îmbărbătăm prea mult că lucrurile vor merge într-un foarte mare bine”, a declarat Mircea Coșea la Digi 24.

Analistul Adrian Bența a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când am aderat la comunitatea europeană, ne-am înscris într-un calendar referitor la cât de mult să fie crescute accizele la carburanți și trebuie să veridicăm dacă România mai face parte din acest program. „Atunci când am aderat la comunitatea europeană am luat un calendar privind cât de mult să fie crescute aceste accize. Noi trebuie să verificăm acum dacă suntem și în calendarul de aderare. Dacă suntem în continuare pe programul de aderare, procentele sunt mai mici, atunci nu va fi niciun fel de problemă. Dacă nu, ar trebui să respectăm directiva să nu ne trezim cu vreo procedura de infringement”, a spus specialistul.

Potrivit acestuia, trebuie să așteptăm ca decizia eliminării supraacizei la carburanți să apară publicată. „Deocamdata, să vedem această decizie publicată în monitorul prețurilor, pentru că acciza este o taxă care se percepe foarte ușor la bugetul de stat. Aceasta se percepe o singură dată, când se pun în circulație respectivele bunuri. În cazul nostru, este vorba despre combustibil, țigări, băuturi alcoolice. Plătești o singură dată indiferent de cât de mulți operatori sunt după aceea. Nu e ca TVA-ul. Sunt puțini operatori economici care lucrează în accize și este foarte ușor de încasat la bugetul de stat. Noi acum discutăm în mod imprompriu despre supraaciză. Supraaciza a fost eliminată la 1 ianuarie 2016, prin noul Cod Fiscal. Deci nu e vorba de celebra supraaciză, ci de o acciza obișnuită care e mai mare. În acest moment, acciza este de 2,4 lei pe litru pentru benzina fără plumb și 1,90 acciza pentru motorină. Comunitatea își exploatează cetățenii, este absolut legal, conform directivei, ca apelând la această acciză să se plătească și TVA, adică prețul de raft al combustibilului să fie acciza plus 19%. Deci taxele sunt undeva la 50-60%, destul de mult”, a mai susținut expertul.

Adrian Benta a precizat că după ce acciza va fi redusă, se va decide dacă este nevoie de adoptarea unei o ordonanțe de urgență pentru a ne plasa pe nivelul directivei impuse de Uniunea Europeană.

Statul român a colectat, din septembrie 2017 și până în prezent suma de aproximativ 5,850 miliarde de lei, prin introducerea supraaccizei la carburanți, potrivit răspunsului Ministerului de Finanțe la interpelarea adresată de deputatul PNL Florin Roman, Ministerul a precizat că majorarea accizei la carburanți nu este evidențiată separat în execuția bugetară: „Majorarea accizei pe litru de carburant, începând cu data de 15 septembrie 2017, nu este evidențiată separat în execuția bugetară, ci se regăsește în totalul încasărilor din accize. Potrivit execuției de casă a bugetului de stat, acciza încasată este evidențiată distinct pentru fiecare categorie de produs accizabil (benzină, motorină, etc)”.